Ziua Mondială a Securităţii şi
Sănătăţii în Muncă,
desemnată de Organizaţia Internaţională a Muncii, este marcată anual la 28
aprilie, în scopul promovării prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale
la nivel mondial.
Securitatea
și sănătatea în muncă constituie o prioritate, care trebuie să necesite o
atenție deosebită din partea angajatorilor, cei din urmă asigurând condiții
decente pentru buna desfășurare a procesului de muncă, respectării integrității
fizice, psihice, cât și protejarea vieții și a sănătății angajaților.
Declarația
Universală a Drepturilor Omului stipulează că ”orice persoană are dreptul la
condiții favorabile de muncă”.
Potrivit
statisticilor, anual în Republica Moldova din cauza deficienţilor de
securitate, se înregistrează un număr mare de accidente de muncă, care în mare
parte ar putea fi prevenite.
Principiile
de bază privind securitatea și siguranța la locul de muncă, prevăd că toți
lucrătorii au dreptul la securitate și sănătate în muncă, acesta fiind un drept
fundamental al angajatului. Astfel, munca decentă implică munca sigură.
Accidentele
de muncă, bolile profesionale, expunerea la riscuri sunt destul de frecvente, în
pofida eforturilor întreprinse de angajatori. Astfel, în întreaga lume se
impune reconsiderarea criteriului securității și sănătății în muncă, care pe
lângă starea de bine va produce avantaje economice și sociale deosebit de
importante. Respectarea cu strictețe a cerințelor și principiilor de
securitate și sănătate în muncă oferă posibilități de a reduce semnificativ
suferințele angajaților cât și pierderile angajatorilor și ale societății în
general.
Printre
obiectivele urmărite de Organizația Internațională a Muncii cât și de Organizația
Mondială a Sănătății privind sănătatea profesională se numără:
- menținerea și promovarea sănătății executanților și a
capacității lor de muncă;
- eliminarea accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale;
- crearea unor condiții de muncă pentru a asigura confortul
fizic, psihic și social al angajaților.
Programul
de acțiuni în domeniul securității și sănătății în muncă cuprinde mai multe
măsuri majore cum ar fi: securitatea și ergonomia la locul de muncă; sănătatea și
igiena în muncă, informarea și formarea angajaților, dialogul social, evaluarea
și evitarea riscurilor, adaptarea și proiectarea locurilor de muncă, a
metodelor în vederea reducerii monotoniei muncii, furnizarea de instrucțiuni
corespunzătoare angajaților etc.
O
condiție a securității și a protecției muncii este și organizarea ergonomică a
locului de muncă.
Ce presupune ergonomia?
Asociația
Internațională de Ergonomie definește ergonomia astfel: ”disciplină științifică
preocupată de înțelegerea interacțiunii dintre om și celelalte elemente ale
unui sistem”, ”profesie care aplică teoria, principiile, datele și metodele
pentru a proiecta, în scopul de a optimiza bunăstarea oamenilor și mai presus
de toate performanțele sistemului”.
Noţiunea
de ergonomie se traduce din limba greacă ca „ergos” – muncă şi „nomos” – legea naturală.
Ergonomia
este o știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul condițiilor de muncă
în vederea realizării unei adaptări optime a omului la acestea întru a spori
eficiența, securitatea și confortul angajatului.
Ergonomia
locului de munca este strâns legata de medicina muncii, protecția muncii,
igiena muncii, științele tehnice,
psihologie, fiziologie, sociologie și economia procesului tehnologic.
Dezvoltarea
în timp a ergonomiei are o legătură strânsă cu evoluția societății, cu nevoia
de a înlesni activitatea umană și a spori eficiența muncii.
Scopul
principal al ergonomiei este de a asigura eficienta, siguranța si confortul
procesului de lucru, adică crearea unor astfel de condiții de muncă, care ajută
la reducerea oboselii și la păstrarea sănătății umane.
E
necesar ca ergonomia să fie integrată în planul strategic al fiecărei
organizații.
Ergonomia
locului de muncă prevede:
- adaptarea
muncii la potențialul fiecărui angajat, pentru ca sarcinile acordate să nu
depășească capacitățile sale fizice și intelectuale;
- proiectarea
mașinilor și uneltelor etc. pentru ca acestea să fie ușor de manevrat, iar
utilizarea lor - lipsită de accidente;
- dimensionarea
locurilor de muncă în conformitate cu mărimea corpului, permițând o poziție
naturală;
- adaptarea influențelor din mediu, în special a luminii,
zgomotului și climatului;
- asigurarea cu o suprafață de muncă stabilă,
multifuncțională;
- spațiu suficient pentru realizarea sarcinilor și mobilier
ergonomic;
- mai multe pauze, deoarece creierul nu se poate concentra
mult timp fără o recreație.
Aproximativ
90% din timpul de muncă angajații îl petrec stând la birou. La prima vedere
pare a fi o statistică inofensivă, dar dacă se ia în considerare că stând așezat
pe scaun crește presiunea în partea inferioară a spatelui de cinci ori mai mult
decât stând în picioare, concluzia este cu adevărat alarmantă.
Pe exemplul studiilor efectuate de oamenii de
știință americani efectuate la o serie de întreprinderi din SUA, se poate
observa că un loc de muncă bine organizat al unui angajat (din punct de vedere
ergonomic) la birou crește productivitatea
muncii pe parcursul zilei de lucru cu o medie. de 15-25%, și invers poziția
incorectă cauzează dureri de spate la 20 % de angajați ceea
ce atrage în lanț scăderea productivității cu 25%. De asemenea, durerile de
spate reprezintă 40% din totalitatea durerilor musculare de la
locul de muncă. O postură incorectă a corpului poate afecta grav mușchii și
articulațiile.
O ergonomie mai bună a locului de munca
conduce la îmbunătățirea sănătății lucrătorului, iar un angajat sănătos este un
angajat productiv, mulțumit, care constituie de fapt, cheia succesului
organizației pe care o reprezintă!
În scopul informării angajatorilor cât și a angajaților asupra noilor tendințe din domeniul securității și sănătății în muncă Biblioteca Republicană Tehnico-Științifică a vernisat o expoziție de carte cu genericul „Organizarea ergonomică, securitatea și sănătatea în muncă pentru angajați”.
Expoziția poate fi vizitată în perioada
27 aprilie - 17 mai 2022.
Documentele pot fi consultate în
spațiile bibliotecii sau prin intermediul serviciilor electronice accesând
formularul DSI https://brts.md/?page_id=339 și serviciul de livrare
electronică a documentelor https://brts.md/?page_id=4978
Spațiul expozițional – et. II, BRTȘ, str. Ion Creangă
45, or. Chișinău.
Din colecția BRTȘ:
Lucrarea reușește să descrie în
mod convingător modul în care ergonomia organizațională optimizează sistemele
socio-tehnice, într-o accepțiune mult mai largă, aceea a interfeței
om-organizație, ceea ce implică și denumirea de ergonomia sistemelor. Reprezentând o modernă și
profundă abordare în domeniul resurselor umane, în general, și al ergonomiei,
în special, ergonomia organizațională trebuie înțeleasă, asumată și
promovată corespunzător, cu atât mai mult cu cât, evoluția sa evidentă și
suficient de vizibilă prefigurează o abordare strategică și sustenabilă mult
mai cuprinzătoare a vieții și performanței organizaționale.
Lucrarea
surprinde într-un mod avizat, sistematizat și concis, cât mai sugestiv și mai
atractiv, aspectele esențiale ale ergonomiei, încercând să ofere o perspectivă
interesantă, o viziune particulară a realității organizaționale, sau o nouă
paradigmă cu privire la impactul ergonomiei asupra succesului competițional
care să aducă un autentic plus de cunoaștere, să faciliteze înțelegerea
problematicii respective sau a noului referențial de explicare a performanței
organizaționale și să aibă relevanță pentru profesionalizarea activităților din
domeniu.
”Manualul de ergonomie
pentru arhitecți și designeri” este un ghid care prezintă standardele ergonomiei
între stres, oboseală, confort și relaxare, pentru a putea pune bazele unui alfabet
coerent și bine structurat, cu care arhitectul și designerul vor avea posibilitatea
să creeze spații și obiecte potrivite cerințelor contemporane. Este o sinteză a
informației existente la acest subiect, care prezintă cele mai importante coordonate
pe care un viitor practician trebuie să le aibă în bagajul său de cunoștințe.
Realizat:
Evelina JITARI, șef secție Lectură Publică și Comunicarea Colecțiilor