15 ianuarie - Ziua Națională a Culturii

În fiecare an, la data de 15 ianuarie, celebrăm Ziua Națională a Culturii, un prilej de reflecție asupra valorilor culturale care ne definesc ca popor. Această zi marchează creația, identitatea și dialogul cultural, fiind totodată o invitație de a ne apropia de literatură, muzică, arte, teatru și patrimoniu.

Este și ziua în care îl omagiem pe Mihai Eminescu, poetul național, o voce emblematică a spiritului și culturii române, cel care a transformat dorul în poezie, iubirea în eternitate, iar timpul și natura în spații ale meditației profunde. 

În semn de recunoștință față de Marele Poet, Biblioteca Republicană Tehnico-Științifică a vernisat expoziția „Mihai Eminescu – universul unui talent infinit”, care reunește cărți, studii critice, publicații și materiale informative, oferind vizitatorilor o imagine amplă asupra vieții și operei eminesciene.

În același context cultural, biblioteca  a organizat și o activitate de informare cu participarea elevilor Școlii Profesionale Nr. 2, din mun. Chișinău, menită să încurajeze interesul pentru lectură și valorile culturii naționale, precum și să familiarizeze tinerii cu resursele informaționale disponibile.

 

15 ianuarie - Ziua Națională a Culturii și Ziua de naștere a Marelui Poet Național Mihai Eminescu

      Ziua Națională a Culturii a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.74 din 12 aprilie 2012 și are ca scop promovarea culturii și valorilor naționale, precum și a personalităților artistice din domeniul culturii, iar alegerea datei  este justificată prin faptul că în multe state europene sunt asemenea sărbători legate de numele unor personalități de reper ale culturii naționale. Astfel Ziua Națională a Culturii din Republica Moldova este dedicată zilei de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

                                             Tot mai citesc măiastra-ți carte,

                                Deși ți-o știu pe dinafară:

                                       Parcă urmând șirul de slove, 

                                       Ce-a tale gânduri semănară...

                                                                      Alexandru Vlăhuță

        Anul acesta se împlinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet. Mihai Eminescu ne fascinează prin bogăția și farmecul limbajului, prin inteligența, personalitatea multidimensională. George Călinescu îl aprecia  ca fiind ”cel  mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

      Caracter erudit, universalist, personalitate unică și indivizibilă, Mihai Eminescu a analizat și interpretat numeroase probleme economice, comerciale, financiare și monetare.  Ilie Hașeganu sublinia „Mihai Eminescu a avut nu numai o cultură economică temeinică, ci și o rară perspicitate în prezentarea și soluționarea problemelor de acest ordin, potrivit cu interesele permanente ale neamului și potrivit unei concepții economice proprii”.

         În acest sens, Biblioteca Republicană Tehnico-Științifică Vă invită să vizionați un video cu cele mai de seamă viziuni economice ale poetului, de asemenea puteți vizita expoziția de documente și publicații din colecțiile BRTȘ cu genericul „Mihai Eminescu – un condeier polivalent”.  

      Vă așteptăm în spațiul expozițional din holul bibliotecii,  etajul 2,    str. I. Creangă, 45.

Îndeletniciri şi meşteşuguri

Expoziţie de carte

Îndeletniciri şi meşteşuguri: tehnici şi metode de bază

Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potențialul creator, care își găsește expresia în cultura materială și spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meșteșugurile populare.

Din cele mai vechi timpuri în Moldova alături de agricultură, păstorit populaţia sătească avea cu un şir de îndeletniciri practice, care formează aşa-numita „industrie casnică”, bazată pe materia primă locală, uneltele lucrate în gospodărie, braţele de muncă ale membrilor casei în vederea satisfacerii necesităţilor funcţionale şi estetice ale familiei.

Uneltele de muncă, mijloacele de transport, utilajul tehnic folosit la prelucrarea cerealelor, plantelor textile, confecţionarea şi finisarea ţesăturilor populare, precum și îmbrăcămintea, obiectele de uz casnic şi mobilierul ţărănesc, atributele de ritual folosite la celebrarea căsătoriei, cumătrie, la ritualul funerar, la sărbătorile calendaristice etc., demonstrează un mare registru de obiecte – mărturie a talentului şi înţelepciunii poporului nostru.

Secţia Lectură Publică şi Comunicarea Colecţiilor a BRTŞ, a pregătit o expoziţie de carte cu diverse publicaţii în acest domeniu, disponibilă până la 04.02.2020.

Vă aşteptăm cu drag!