15 ianuarie - Ziua Națională a Culturii și Ziua de naștere a Marelui Poet Național Mihai Eminescu

      Ziua Națională a Culturii a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.74 din 12 aprilie 2012 și are ca scop promovarea culturii și valorilor naționale, precum și a personalităților artistice din domeniul culturii, iar alegerea datei  este justificată prin faptul că în multe state europene sunt asemenea sărbători legate de numele unor personalități de reper ale culturii naționale. Astfel Ziua Națională a Culturii din Republica Moldova este dedicată zilei de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

                                             Tot mai citesc măiastra-ți carte,

                                Deși ți-o știu pe dinafară:

                                       Parcă urmând șirul de slove, 

                                       Ce-a tale gânduri semănară...

                                                                      Alexandru Vlăhuță

        Anul acesta se împlinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet. Mihai Eminescu ne fascinează prin bogăția și farmecul limbajului, prin inteligența, personalitatea multidimensională. George Călinescu îl aprecia  ca fiind ”cel  mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

      Caracter erudit, universalist, personalitate unică și indivizibilă, Mihai Eminescu a analizat și interpretat numeroase probleme economice, comerciale, financiare și monetare.  Ilie Hașeganu sublinia „Mihai Eminescu a avut nu numai o cultură economică temeinică, ci și o rară perspicitate în prezentarea și soluționarea problemelor de acest ordin, potrivit cu interesele permanente ale neamului și potrivit unei concepții economice proprii”.

         În acest sens, Biblioteca Republicană Tehnico-Științifică Vă invită să vizionați un video cu cele mai de seamă viziuni economice ale poetului, de asemenea puteți vizita expoziția de documente și publicații din colecțiile BRTȘ cu genericul „Mihai Eminescu – un condeier polivalent”.  

      Vă așteptăm în spațiul expozițional din holul bibliotecii,  etajul 2,    str. I. Creangă, 45.

Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale

             ”...trebuie să existe o armonie în relația             om-natură, astfel încât ambele să prospere.”

     În fiecare an la 11 ianuarie este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, în  scopul conștientizării  asupra valorii şi beneficiilor ariilor protejate.

     Data de 11 ianuarie a fost aleasă începând cu anul 1997 la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal.

    Rezervațiile naturale sunt  arii protejate care asigură condiţii optime pentru  restabilirea și protejarea unor habitate şi specii naturale importante , a comunităţilor vegetale şi animalelor semnificative din punct de vedere național.

    Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică, culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

    În Republica Moldova Conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat (Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998) sunt în total înregistrate 63 de rezervații naturale cu suprafața totală de 8 009 ha, dintre care: 51 de rezervații silvice, 9 de plante medicinale și 3 mixte.

  Țara noastră deține monumente ale naturii de importanță internațională. Printre cele mai reprezentative rezervații naturale din Moldova,  cu o varietate mare de peisaje unice, se numără rezervaţiile naturale ştiinţifice: „Codri”, „Pădurea Domnească”, „Prutul de Jos”, „Plaiul Fagului”, și ”Iagorlâc”. 

    Creată în anul 1993  rezervația științifică ”Pădurea Domnească” este cea mai mare (6032 ha),  mai spectaculoasă și diversificată ca peisaj, menită să protejeze flora și fauna din lunca Prutului, numărându-se și printre  cele mai vechi păduri de luncă din Europa. Rezervația este situată în Lunca Prutului de Mijloc, în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara-Domnească (raionul Glodeni) și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni (raionul Fălești).  

     Rezervația este cunoscută pentru stejarii săi seculari, monumente ale naturii precum Suta de Movile, Cheile Butești și Toltrele Prutului. Pe teritoriul rezervaţiei se întîlnesc în jur de 80 de specii de plante rare.  

      Fauna rezervației este bogată și variată, aici făcându-și cuibul peste 160 de specii de păsări migratoare. Dintre speciile rare  se numără ciocănitoarea neagră, lebăda cucuiată, barza neagră, lopătarul. Tot aici se află și cea mai numeroasă colonie de egrete, numită de localnici ”Țara bâtlanilor” - unicul loc din Europa unde aceste păsări rare, incluse în Cartea Roșie cuibăresc nu în stufării, dar direct pe arborii înalți. 

 Dintre mamifere mari sunt răspândite căpriorul și mistrețul, cât și animale rare, incluse în Cartea Roșie: pisica sălbatică, jderul de pădure, hermelina, chițcanul cu abdomen alb, nurca, vidra, dar cel mai reprezentativ viețuitor  al rezervației  este zimbrul. În cadrul ariei protejatre în apropierea satului Moara Domnească  se află o zimbrărie – singurul loc din Republica Moldova unde poate fi admirat zimbrul.  Înființată în 2005, zimbrăria în prezent numără  7 zimbri maturi și un pui. Trei zimbri sunt din Polonia, restul fiind născuți în rezervație. 

    Rezervația naturală ”Plaiul Fagului” a fost creată la 12 martie 1992,  reprezentând un inegalabil ecosistem de conservare și dezvoltare a biodiversității, ce ocupă 5642 hectare, în partea nord-estică a Podișului Codrilor. 

    Vegetația rezervației cucerește prin diversitate, aceasta numărând circa 640 de specii de plante vasculare, dintre care 27 sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Componența floristică din cadrul teritoriului acestei rezervații este unicală. Dintre speciile de plante arboricole se numără gorunul, frasinul, carpenul, stejarul. Fagul, deși are o pondere numai de 5%, din vegetația forestieră a rezervației, este cel mai răspândit anume aici, comparativ cu restul teritoriului republicii. Pot fi admirați copaci de fag cu vârsta de până la 150 de ani și o înălțime de până la 40 de metri.  

    Lumea animală este reprezentată de circa 211 specii; 142 de păsări, 49 de mamifere, 8 de reptile, 12 de amfibii și 65 de nevertebrate. Aici se regăsește cerbul nobil, cerbul pătat, căpriorul, mistrețul, vulpea, bursucul, pisica sălbatică etc. Dintre păsări se regăsesc lebede, rațe sălbatice, culici, cristei. Aici cuibăresc acvila țipătoare, uliul păsărar, viesparul, cinteza, pitulicea, presura galbenă, gaia neagră și multe alte zburătoare. Broasca țestoasă de baltă, vipera comună, șarpele-de alun au fost incluse în Cartea Roșie.

    Rezervația științifică ”Prutul de Jos” este o arie protejată amplasată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, în lunca inundabilă a râului Prut, incluzând lacul Beleu și împrejurimile sale. A primit acest statut de arie protejată în 1991. La 13 noiembrie 2018, rezervația a fost înscrisă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, devenind prima rezervație a biosferei instituită în Republica Moldova.

    Vegetația rezervației cuprinde suprafețe acvatice, palustre, pajiști de luncă inundabile și forestiere.  În total, aici cresc 193 specii de plante. Nufărul alb, salvinia, cornaciul plutitor  sunt incluse în Cartea Roșie.  Vegetația forestieră ocupă cele mai ridicate locuri, care foarte rar sunt inundate. Complexul faunistic include mamifere, păsări, reptile, amfibieni și constituie 248 de specii. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra, hermelina, nurca europeană.  Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești.

     Valoarea patrimoniului natural din Republica Moldova e destul de imensă, astfel doar cu sprijinul și cu implicarea activă a statului, a administrațiilor locale, dar și a fiecăruia din noi,  acestea pot deveni un model de succes și o carte de vizită a țării noastre.

 

 Cu acest prilej, secţia Lectură Publică şi Comunicarea Colecţiilor, BRTȘ a pregătit o expoziţie de carte cu genericul Patrimoniul natural al țării: protecție și conservare, ce reflectă tematica respectivă. 

Vă așteptăm cu drag!

Realizat:

Evelina JITARI, șef secție LPCC