30 iulie - Ziua Internațională a Prieteniei

      Prietenia este unul dintre cele mai prețioase daruri pe care le putem primi în viață. Este un sentiment profund care transcende timpul și spațiul, oferind un refugiu de siguranță și bucurie în momentele dificile și un partener de sărbătoare în clipele de fericire. Este una dintre cele mai pure și necondiționate forme de relație umană.   

   În fiecare an, pe 30 iulie marcăm Ziua Internațională a Prieteniei. Declarația oficială a acestei zile a fost făcută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 2011, iar originile acestei zile speciale sunt legate de eforturile unui grup de prieteni din Paraguay în anul 1958, membrii organizației World Friendship Crusade, care au dorit să promoveze pacea și înțelegerea între oameni, indiferent de rasă, religie sau naționalitate.

Prietenia are un impact profund asupra bunăstării noastre emoționale și fizice. Studiile de specialitate arată că oamenii cu legături de prietenie strânse au o mai bună sănătate mintală și fizică comparativ cu cei care nu beneficiază de aceste relații. Prietenii ne ajută să facem față stresului, ne oferă perspective diferite asupra problemelor și ne fac viața mai fericită și mai echilibrată.

De asemenea, prietenia contribuie la dezvoltarea noastră personală. Prin intermediul interacțiunilor cu prietenii, învățăm să ne gestionăm emoțiile, să luăm decizii și să ne exprimăm sentimentele într-un mod constructiv. Prietenii ne ajută să ne descoperim potențialul și ne încurajează să ne urmăm visele și obiectivele.

Potrivit filosofului Aristotel, prietenia adevărată este o virtute și un aspect important al unei vieți fericite. El a clasificat prietenia în trei tipuri: prietenia bazată pe utilitate, pe plăcere și prietenia adevărată, clădită pe virtute și respect reciproc. Astfel, prietenia adevărată se distinge prin profunditatea și sinceritatea sentimentelor, prin dorința de a face bine celuilalt fără a aștepta ceva în schimb.

Deși prietenia aduce numeroase beneficii, nu este lipsită de provocări. Una dintre principalele dificultăți este menținerea unei relații amicale pe termen lung. Trebuie să conștientizăm că, pentru a păstra o prietenie, este nevoie de efort și de dorința de a investi timp și energie în relație.

Un alt obstacol major este gestionarea conflictelor. În orice conexiune strânsă pot apărea neînțelegeri. Modul în care remediem aceste conflicte poate determina viitorul relației. Abordarea deschisă, comunicarea sinceră și dorința de a rezolva problemele împreună sunt fundamentale pentru depășirea obstacolelor și întărirea legăturii de prietenie.

Haideți să prețuim și să cultivăm relațiile de prietenie, recunoscându-le importanța și dedicându-le timpul și energia necesară pentru a le face să prospere.

Adevărata prietenie rezistă timpului, distanței și tăcerii. 

- Isabel Allende -

Pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, să luăm în calcul fiecare persoană.

Ziua Mondială a Populației a fost instituită la recomandarea Consiliului Director al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în anul 1989, ca parte a unui efort amplu de a atrage atenția asupra problemelor demografice. A fost aleasă data de 11 iulie, pentru a marca momentul în care populația mondială a atins cifra de 5 miliarde, în anul 1987.

Această zi este un prilej în plus pentru organizații, guverne, cât și cetățenii de rând de a discuta și a lua măsuri privind: planificarea familiei, creșterea populației, sănătatea, dezvoltarea durabilă, prin organizarea diferitor activități de informare și sensibilizare a populației privind problemele demografice.

Creșterea populației globale a fost o preocupare constantă încă din secolul XX, când lumea a început să experimenteze o expansiune demografică fără precedent. Dacă în 1950 populația mondială era de aproximativ 2,5 miliarde de oameni, în prezent ea a depășit 8 miliarde. 

La începutul anului 2024 numărul populației a atins un prag simbolic și impunător: 8,12 miliarde de oameni. Această explozie demografică are implicații majore asupra resurselor naturale, economiei, sănătății publice și mediului. Analizând această cifră, ne confruntăm cu o serie de provocări care vor influența dezvoltarea globală în următoarele decenii.

În acest an tema campaniei este „Pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, să luăm în calcul fiecare persoană” și se axează pe creșterea conștientizării despre problemele globale legate de populație și pe importanța colectării de date care să reflecte toată diversitatea umană, pentru ca toți oamenii să aibă oportunitatea de a-și exercita drepturile și de a-și atinge potențialul maxim.

În Republica Moldova, potrivit Biroului Național de Statistică (date provizorii), numărul  populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024, a constituit 2,42 milioane de oameni, fiind în scădere cu cca 69,0 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului precedent. 

Scăderea populației a fost mai accentuată în mediul rural decât în cel urban. În anul 2023, populația din mediul rural a scăzut cu 3,6% față de anul anterior, în timp ce în mediul urban scăderea a fost de 1,6%.

Migrația și scăderea natalității sunt principalele cauze ale reducerii numărului de locuitori. În 2023, aproximativ 59,6 mii moldoveni au plecat în străinătate.

Migrația externă și sporul natural negativ sunt probleme complexe ce necesită politici integrate care să sprijine dezvoltarea economică în zonele rurale, se cere îmbunătățirea serviciilor sociale și de sănătate.

Atragerea tinerilor în mediul rural este foarte importantă pentru revitalizarea comunității și combaterea depopulării. E nevoie de strategii și pași concreți pentru a realiza acest lucru: 

- Dezvoltarea afacerilor locale, oferirea de subvenții și stimulente pentru tineri care doresc să își înființeze afaceri în zonele rurale;

- Modernizarea infrastructurii, inclusiv drumuri, internet de mare viteză și servicii publice, pentru a face viața în mediul rural mai atractivă și mai confortabilă;

- Crearea de centre educaționale și programe de formare profesională care să răspundă nevoilor și intereselor tinerilor, oferind totodată perspective de carieră în mediul rural;

- Investiții în facilități de recreere, culturale și de sănătate pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a face mediul rural mai atractiv pentru tineri;

- Oferirea de soluții accesibile pentru locuințe și subvenții pentru renovarea sau construirea de case în zonele rurale;

Doar prin implementarea acestor măsuri, se poate atrage și menține tineretul în mediul rural, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestor comunități.

Astfel, Ziua Mondială a Populației nu este doar o oportunitate de a reflecta asupra cifrelor și statisticilor, ci și de a sublinia importanța acțiunilor concertate pentru a asigura un viitor sustenabil pentru toți. Prin conștientizare, educație și acțiuni fundamentate, pe dovezi și politici eficiente, putem aborda provocările demografice și putem contribui la crearea unei lumi mai echitabile și mai prospere.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Populației Biblioteca Republicană Tehnico-Științifică a vernisat o expoziție de carte cu genericul: „Politici în domeniul populației - prioritate națională”.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 11-28 iulie 2024.

Documentele pot fi consultate în spațiile bibliotecii sau prin intermediul serviciilor electronice accesând formularul DSI https://brts.md/?page_id=339  și serviciul de livrare electronică a documentelor https://brts.md/?page_id=4978

Spațiul expozițional – et. II, BRTȘ, str. Ion Creangă 45, or. Chișinău.

---

5 iunie - Ziua Mondială a Mediului Înconjurător

     Ziua Mondiala a Mediului, celebrată  sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în fiecare an pe 5 iunie, reprezintă o platformă globală de acțiune, educație și mobilizare a comunității mondiale în privința protejării mediului înconjurător, oferind oportunitatea de a reflecta asupra progreselor realizate, dar și a provocărilor încă prezente în calea conservării ecosistemelor fragile ale planetei noastre.

     Oamenii de pretutindeni sunt din ce în ce mai conștienți de impactul lor asupra mediului, de la emisiile de carbon la poluarea cu plastic și degradarea habitatelor naturale. Cu toate acestea, această conștientizare nu este suficientă în sine, fiind necesar să fie însoțită de acțiuni concrete, de mai multă hotărâre și angajament durabil.

    În fața provocărilor crescânde ale degradării mediului și schimbărilor climatice, Organizația Națiunilor Unite a lansat un apel la acțiune globală fără precedent prin instituirea Deceniului ONU 2021-2030 pentru Restaurarea Ecosistemelor. 

    Scopul este să accelereze eforturile de restaurare a pădurilor, mlaștinilor, recifelor de corali și a altor ecosisteme pentru a contracara pierderea biodiversității și schimbările climatice. Prin mobilizarea guvernelor, organizațiilor non-guvernamentale și a societății civile se implementează acțiuni concrete la scară globală, regională și locală. Acest lucru implică nu doar replantarea copacilor sau regenerarea habitatelor, ci și adoptarea unor practici agricole și de gestionare a terenurilor mai sustenabile, reducerea poluării și protejarea zonelor naturale vulnerabile. Colaborarea și parteneriatele sunt de o importanță majoră pentru a obține progrese semnificative în protejarea și restabilirea ecosistemelor într-un mod integrat și interdisciplinar.

    Tema anului 2024 a Zilei Mondiale a Mediului este Accelerarea refacerii terenurilor, combaterea deșertificării și rezistența la secetă, reprezentând un apel urgent la acțiune pentru protejarea și restaurarea mediului înconjurător. Pentru a aborda eficient aceste provocări, este necesar să identificăm și să implementăm pași concreți și sustenabili:

 1. Investiții în restaurarea terenurilor degradate:

• Dezvoltarea unor programe de refacere a terenurilor care să includă plantarea de copaci, practici agricole regenerative și gestionarea durabilă a terenurilor.
• Alocarea resurselor financiare adecvate pentru proiecte de conservare a solului și de refacere a ecosistemelor afectate.
• Implicarea comunităților locale și a actorilor interesati în procesul de planificare și implementare a proiectelor de refacere a terenurilor.

2. Adoptarea politicilor și practicilor durabile de gestionare a terenurilor:

• Dezvoltarea și implementarea unor politici eficiente de utilizare a terenurilor care să promoveze conservarea și regenerarea ecosistemelor.
• Reglementarea și controlul practicilor agricole și forestiere care conduc la degradarea terenurilor și la diminuarea biodiversității.
• Promovarea metodelor agricole sustenabile, cum ar fi rotația culturilor, agricultura ecologică și gestionarea prudentă a resurselor de apă.

3. Combaterea deșertificării prin măsuri preventive și corective:

• Identificarea zonelor vulnerabile la deșertificare și dezvoltarea unor strategii de prevenire și adaptare la schimbările climatice.
• Implementarea tehnologiilor și practicilor de conservare a solului, cum ar fi construcția de baraje, terase și diguri pentru reținerea apei și prevenirea eroziunii.
• Educația și formarea comunităților locale în tehnici de conservare a solului și gestionare a resurselor de apă pentru a contracara efectele deșertificării.

4. Dezvoltarea rezistenței la secetă:

• Investiții în infrastructura de irigații eficiente și în tehnologii de conservare a apei pentru a face față secetelor tot mai frecvente și mai severe.
• Promovarea diversificării culturilor și a practicilor agricole rezistente la secetă pentru a reduce dependența de resursele de apă.
• Creșterea capacității de stocare a apei prin construirea de rezervoare și sisteme de colectare a apei de ploaie pentru a asigura aprovizionarea cu apă în perioadele secetoase.

5. Colaborarea și Parteneriate Intersectoriale:

• Promovarea colaborării între guverne, organizații non-guvernamentale, sectorul privat și comunitățile locale pentru a aborda aceste probleme complexe.
• Crearea de parteneriate intersectoriale și internaționale pentru schimbul de cunoștințe, resurse și experiență în domeniul protejării mediului și gestionării resurselor naturale.
• Încurajarea dialogului și a cooperării între diferitele părți interesate pentru a dezvolta și implementa soluții sustenabile și eficiente.

Prin adoptarea și implementarea acestor pași concreți, putem să ne angajăm într-un proces de restaurare a mediului înconjurător, de combatere a desertificării și de dezvoltare a rezistenței la secetă. Astfel, acționând acum, oferim șansa la un viitor sustenabil și rezilient pentru generațiile viitoare.

 Evelina Jitari, șef secție LPCC